Şurubul simplu mic care poate salva Planeta, Casa Noastră, partea 5 din 7

Dar problema este că nu avem doar oameni pe această planetă. Avem și alte tipuri de demoni în jurul nostru, în lumi diferite lângă planeta noastră, și ei îi influențează pe unii, în special pe cei care au deja tendințe războinice înrădăcinate în ființa lor, atunci este mai ușor pentru demoni să-i influențeze, să-i posede și să-i facă să provoace războaie, să provoace probleme, tot felul de suferințe pentru alți oameni. Asta este problema. Așa că mă bucur că oamenii de pe Lună se protejează cu adevărat prin măsuri de securitate ridicate. Sper să funcționeze așa pentru totdeauna pentru ei.

Pentru că este deja destul de rău că ne provocăm suferință unii altora aici și ne punem viața în pericol, nu să mergem într-o lume pașnică și să le tulburăm viața lor. Nu este corect. Ei nu ne fac nimic rău. Ei chiar merg și încearcă să ne ajute în orice fel pot pentru siguranța noastră. Sper doar ca oamenii Lunii să nu meargă prea adânc în propria noastră karmă și apoi, să se îmbolnăvească ei înșiși și să o aducă înapoi pe Lună. Oh, te rog, Doamne, protejează-i pe acești oameni ai Lunii. Ei sunt atât de buni.

Și apoi, la începutul conversației noastre, l-am întrebat deja pe Rege de ce sunt atât de amabili cu mine, eu și cu ceilalți călugări din trecut. Când eu aveam mulți călugări, noi nu aveam o casă, deci noi am campat în natură, lângă cursul râului, ca să avem apă să bem. Și doar cântam sau coceam cartofi între prelegerile mele. Și atunci am spus: „De ce sunteți atât de amabili cu noi? Pentru că uneori, atunci când cântam în natură, sub Lună, Luna ta stătea nemișcată ore în șir, până când terminam și voiam să mergem la culcare, apoi cădeai atât de repede în spatele muntelui.”

Mulți dintre călugări trăiesc încă, așa că eu nu spun doar o poveste. Este o poveste adevărată. Și în mod similar, de multe ori lucruri diferite sau Luna pur și simplu zâmbea atât de mult, ca și cum te uitai la fața unui om pe cer. Întreaga Lună a devenit ca o față, o față zâmbitoare.

Unul dintre frații voștri din Costa Rica a văzut-o, iar unul dintre călugări a văzut-o și încă își amintește. Poate că el a povestit-o odată cuiva sau nu. Dar eu vă spun o poveste în care martorii sunt încă în viață. Eu doar vă spun. Și multe alte lucruri, o mulțime de lucruri. Înainte, eu obișnuiam să îi iau pe călugări și pe călugărițe când mergeam undeva. Deci, ei au fost martori la multe lucruri pe care frații și surorile din afară nu le-au văzut. Acestea sunt unele dintre acele lucruri.

Deci, eu l-am întrebat: „De asemenea, uneori mi-ai trimis iubire, Luna, când doar mă gândesc la tine sau încerc să fac o fotografie într-un colț imposibil al pădurii, iar tu mi-ai trimis o inimă ca asta, atât de clar, chiar cu un inel negru în jurul inimii, astfel încât să o facă mai evidentă. De ce ați fost atât de buni cu mine în felul acesta, atât de prietenoși, atât de iubitori?” El a spus: „Pentru că Te iubim”. Asta a spus El, atât de simplu. Am spus: „Și eu vă iubesc. Cred că cu toții vă iubim, oamenii și persoanele-animale. Cu toții vă iubim. Ești atât de frumoasă pe cer. Ești atât de unică. Fără tine, nu știu ce am simți, să trăim fără Lună”.

Deci, El a fost fericit să audă, la fel. El a spus că știe. De aceea, El încearcă, de asemenea, să ajute la securitatea planetei noastre cât de mult poate. Dar nouă înșine nici măcar nu ne pasă de siguranța noastră, de securitate, hrană, apă, foamete sau orice altceva. Oameni din afara planetei noastre, care nu au nimic de-a face cu noi, se preocupă totuși atât de mult de noi. Oamenii de pe Marte, de pe Venus și de pe Lună. Din câte știu eu, mai sunt și alții, desigur. Îmi place să vorbesc cu toți aceștia, pentru că au atât de multă cunoaștere și energie pașnică, încât îi iubești. Dar eu nu am atât de mult timp nici măcar să vorbesc. Pur și simplu iese la inveală uneori. Când se întâmplă în mod natural, atunci vorbesc cu ei. Dacă nu, eu nu aș alerga prin tot Universul și dintr-un loc în altul, bătând la ușa lor și dorind să stau de vorbă.

Doar pentru că Luna este chiar în fața noastră tot timpul, iar Luna a fost atât de bună și mi-a arătat atât de multă iubire, atât de prietenoasă. Chiar și față de grupul meu de călugări și călugărițe de acum câțiva ani. Pe atunci nu aveam aparate foto. Eram săraci. Eram pur și simplu fără adăpost. Așa că nu am înregistrat toate aceste fenomene pentru voi. Dar ceea ce v-am spus este tot adevărul. De fapt, am pierdut multe alte detalii. Cum ar fi, uneori, când noi eram pe plajă sau ceva de genul acesta și norii acopereau întreaga Lună. Eu doar am spus: „Oh, aș vrea ca Luna să iasă”. Și atunci a ieșit imediat, a îndepărtat toți norii. Am putut vedea clar. Și apoi, bineînțeles, nu putea dura prea mult pentru că erau prea mulți nori, deci a dispărut imediat. Dar apoi, a apărut din nou mai târziu. De multe, multe ori așa. De asemenea, Soarele, la fel. De fiecare dată când ies cu un aparat foto, eu vreau să fac o fotografie. Desigur, în pădure este mai greu să găsești un spațiu liber. Dar Luna se străduiește atât de mult, iese mereu din nori sau se mută în alt spațiu, rapid, unde nu sunt copaci, pentru ca eu să fac fotografii.

Sunt recunoscătoare la nesfârșit pentru toată iubirea asta din jur. Deci, Luna, Soarele, stelele și chiar și persoanele-animale mici, cum ar fi persoanele-veverițe și persoanele-păsări, toate acestea, ele vin și vorbesc și ele își arată, la fel, iubirea. Sunt recunoscătoare la nesfârşit Grației lui Dumnezeu, pentru că am astfel de amintiri frumoase de păstrat de la oamenii care nu sunt lângă mine, de la persoanele-animale, în loc să fiu hărțuită sau urmărită sau amenințată de oamenii mei de pe această planetă. Deci, uneori mă simt foarte tristă. Deci, m-am gândit: „Aș putea să merg și să trăiesc cu Luna sau nu?” Ei au spus: „Da, cu mare plăcere”. Am spus: „Cred că eu nu am acest noroc, dar cum rămâne cu alți oameni? Dacă vor să meargă și să trăiască cu voi, o pot face?” Deci, El a spus: „Da, ei pot. Dar trebuie să fie la același nivel cu noi, în primul rând. În al doilea rând, trebuie să fie cu adevărat hotărâți să rămână cu noi. Și apoi, după ce vor muri, noi îi vom primi și îi vom aduce aici.”

Am spus: „Dar voi aveți corpuri fizice acum în lumea voastră, iar oamenii de pe planeta Pământ, dacă mor, nu mai au corpuri fizice. Cum vor trăi cu voi atunci?” El a spus: „Oh, noi avem un instrument. Noi putem să le redăm carnea și oasele, și atunci ei vor fi ca și cum ar fi în viață și pot trăi cu noi.” Deci, eu am întrebat: „Câți oameni au trăit deja cu voi aici?” El a spus: „403. Până acum, 403”. Și sunt fericiți împreună, desigur, același nivel, aceeași formă, deci fericiți veşnic. Dacă ei sunt acceptați de oamenii Lunii și trăiesc acolo cu ei, ei sunt, la fel, eliberați veşnic. Dar trebuie să fie la același nivel, cel puțin la Nivelul al Patrulea. Nu există Nivelul Cinci acolo sus, doar Nivelul al Patrulea. Și, desigur, ei trebuie să verifice dacă aceste persoane sunt sau nu sincere, au standarde morale bune, nivel înalt, iluminate, pașnice și așa mai departe, înainte de a le accepta. Desigur. Cine ar dori să aibă tulburări într-o lume atât de pașnică și fericită ca a lor?

Deci, l-am întrebat pe El dacă casele lor... eu pot să văd, dar, desigur, noi avem o conversație. Nu pot spune pur și simplu: „Oh, eu văd totul. Nu trebuie să-mi spui”. Este doar o conversație, prietenoasă, ca să știți și voi. Deci, eu am întrebat dacă locuințele lor sunt sau nu pe pământ sau în aer, pentru că pe multe planete, planete mai avansate, casele sunt în aer, nu pe pământ ca pe această planetă. El a spus: „ Ele sunt pe pământ”. Eu am spus: „Bine. Voi, la fel, mergeți? Sau pentru că voi aveți mașini zburătoare și ceea ce noi numim aici OZN-uri de genul acesta. Mergeți măcar?” El a răspuns: „Da, pe pământ, da.” Similar cu această lume, dar ei au mașini zburătoare dacă merg pe un drum lung, ca de la un colț din interiorul Lunii la celălalt colț.

Oh, da, apropo, pentru că eu am întrebat: „Voi trăiți doar pe partea luminoasă a Lunii sau pe partea întunecată?” El a spus: „Ambele, pe ambele părți”. Și astfel, ei folosesc mașini zburătoare pentru a se deplasa și a se vedea unii pe alții. Dar ei nu trebuie să conducă așa cum conducem noi mașinile aici. Ei își folosesc voința pentru a conduce orice vehicule sau orice lucruri pe care trebuie să le ridice sau cu care trebuie să lucreze. Nu există nicio greutate acolo. Este mai bine. Aici, avem nevoie de o mulțime, de o mulțime de instrumente pentru a ridica chiar și doar câteva pietre. Și uneori, noi nici măcar nu putem face asta. Iar instrumentele de multe ori, când sunt stricate, nu le putem folosi. Durează mult timp să le reparăm sau trebuie să le aruncăm și să cumpărăm altele noi.

L-am întrebat pe El (Regele Lunii) ce părere are despre lumea noastră. Mi-a spus că se simte trist pentru că ne provocăm atâtea probleme, iar o soluție simplă nici măcar nu o putem adopta. El știe că eu susțin veganismul pentru a salva planeta și pentru a face pace veşnică aici, dar este nevoie de atât de mult timp și întreaga lume nu este complet vegană. Deci El știe toate astea și a spus că se simte trist. Este doar o soluție mică, pe care am putea cu ușurință să o adoptăm pentru a salva întreaga lume, astfel încât oamenii să poată continua să trăiască pe o planetă atât de frumoasă.

El a spus că planeta noastră este foarte frumoasă. Multe planete o invidiază, pentru că noi am putea trăi afară pe planetă fără să ne facem griji pentru nimic, adică deasupra solului, deasupra Pământului. Și am putea, de asemenea, să trăim în interiorul Pământului, în golul din interiorul Pământului, la fel cum ei trăiesc în spațiul interior al Lunii chiar acum. De asemenea, ei și-ar putea face propria lună, propriul soare, dar le pot regla, astfel încât temperatura să fie mereu aceeași, aerul foarte sănătos, bun. Și eu l-am întrebat: „Deci voi aveți lumină tot timpul sau cum?” El a spus: „Nu, noaptea, când trebuie să ne odihnim, atunci se stinge automat”. Deci, totul acolo este pașnic și ușor.

Dacă ei nu trebuie să mănânce, cred că este mai ușor decât pe această lume, unde oamenii se luptă pentru mâncare și băutură și tot felul de conforturi, chiar din lăcomie. Altfel, planeta poate susține suficient pentru ca toată lumea să aibă suficientă mâncare și confort, o viață simplă. Dar oamenii gândesc mereu: „Cu cât mai mult, cu atât mai bine”. Deci, ei iau din ce în ce mai mult şi nu este niciodată suficient. Acesta este motivul pentru care există atât de multe probleme. Există atât de multe probleme din cauza lăcomiei. Și cei puternici îi asupresc pe cei slabi, în felul aceata.

Photo Caption: Un semn mic că va exploda într-o primăvară imensă

Descarcă fotografia